Pe de alta parte, cifrele respective ofera dovada cea mai clara ca responsabilitatea sociala corporativa nu trebuie inteleasa drept PR, marketing social ori filantropie. Faptul ca o companie isi asuma rolul filantropiei este o greseala, atat din perspectiva mea cat si altora cu capul pe umeri. Din pacate, sunt multe ‘duduici’ in companii care au impresia ca daca au citit Buchholtz sau Koetler au aflat cum trebuie sa arate RSC-ul. In schimb, rolul unor fundatii cum este FDP este tocmai cel deja asumat, si anume de a sprijini tinerii cu potential, de a oferi oportunitati pentru tinerii aflati in dificultate, de a le face viata mai placuta celor varstnici.

Intr-un post anterior spuneai ca exista o tensiune morala intre misiunea unui ong, recte filantropia, si faptul ca o parte din banii stransi de ong merg in publicitatea din jurul actiunilor desfasurate. Eu nu cred ca exista o tensiune aici. Orice organizatie, fie ea firma sau ong, este definita nu doar prin procesele care servesc strict pentru misiunea ei, ci si de toate acelea care vin in sprijinul proceselor principale. PR si HR sunt procese suport, dar asta nu inseamna ca nu consuma. Iar toate procesele sunt dependente de oala comuna, i.e., bugetul organizatiei. Fara publicitate, voi nu ati putea sa va desfasurati procesele principale – sa dati burse, sa faceti donatii in satele sarace din Romania etc. -, caci nu ar sti nimeni despre voi.